Rogér

Sa luam una bucata om care trece printr-un accident nenorocit. Sa-l numim Rogér.
Omu asta era in carutza si a intrat tiru in el. Tirul mergea cu o asa viteza in momentul impactului, incât pe omul in cauza, l-a amestecat cu calu.
Daaar, uimire : Rogér a scapat cu viata !!!
A ajuns in spital ce-i drept. Dar viu ! Era in spital, si statea el asa, un pachet de om amestecat cu cal.
Doctorii, mari specialisti antrenati in curtea scolii, au fost nevoiti sa spele calu, ca sa scoata omu. (n-am sa intru in detalii morbide despre matze de cal date la o parte de pe pancreasul omului si chestii din astea). SI, A IESIT OMU ! Rogér ...
E drept, ca Rogér era sfartecat. Nu mai avea picioare, avea gura hâita, specialistii neavand ce sa mai reconstruiasca. DAAAR, i-au taiat cu nonsalanta picioarele si apoi au facut un lucru care m-a surprins. I-AU LIPIT GURA. Adica i-au luat piele de pe picioare, de pe fund si alte locuri si i-au pus de la stern, de unde era Rogér rupt si pana la gât, acoperindu-i gura ( stiu ca acum multi se vor intreba din ce emisiune tampita este povestea asta ). De fapt i-au sudat gura cu piele, ca nu mai era nimic acolo.
Totodata, i-au pus fiare sa-i stranga cosu pieptului inapoi, ca un fel de capse si i-au capsat si coloana, ca si aia era fugita tare. Practic l-au arnanjat ca pe un Cyborg. Omu in spital, cyborg, fara picioare si fara gura. ( RESISTANCE IS FUTILE )
Nemaiavand pe unde sa-l hraneasca pe acest om, numitul Rogér, au incercat sa-i bage un tub prin burta. N-au reusit, pentru ca nu mai avea burta. O pierduse odata cu calu'.
Prin urmare, au cautat sa gaseasca orice gaura prin care Rogér putea sa primeasca mancare. Logic, i-au bagat un tub in fund.
Practic Rogér, manca cu curu, cum mananca lumea cu gura, râgâia pe cur si facea pe acea parte a corpului tot ce face un om normal pe gura. Imi imaginez ca se si spala pe dinti din cand in cand.
Doctorii, au facut o treaba minunata cu acest pacient deosebit. L-au taiat in forma de V, astfel incat Rogér, arata ca o pâlnie. Cand trebuia hranit, venea asistenta, o femeie nordica, cu o forta inimaginabila, il sprijinea in gât si ii turna mancare pe cur. La inceput, lui Rogér nu prea i-a placut mancarea. Dar cu timpul s-a obisnuit si, ori de cate ori primea de mancare ceva care-i placea, facea pe gura ca un cal (el fiind inca amestecat la nivel molecular cu calu' de la caruta). Foarte nasol era cand primea la pranz ciorba fierbinte, pentru ca se intelege, nu prea avea cum sa guste.

Povestea se incheie aici, deoarece firului epic ii lipseste tot in afara de introducere.

La final as dori sa ni-l imaginam pe Rogér, oprind masina in fata unei Shawormerii, comandand o shaworma, lasandu-si in vine pantalonii, si bagandu-si shaworma in fund .

Dupa ce am terminat de ascultat aceasta poveste incredibila, l-am rugat pe narator sa-si bage tzigarea-n cur si sa ma lase dracu-n pace ...

Cartea Sfanta a Stiintei - Capitolul "TIRIZAK"

Dupa cum bine stiti, Ordinul nostru incearca de foarte mult timp sa afle cat mai multe detalii despre aceasta rasa. Intalnindu-ma intamplator cu cativa dintre vajnicii nostri cercetasi, le-am pus cateva intrebari pentru a le nota in Cartea Sfanta a Stiintei.

Una dintre primele intrebari, a fost evident legata de cum arata un Tirizak. Primul Mare Cercetas John Smith, a fost destul de amabil sa ne dea urmatoarele detalii, cu o voce de evident cunoscator.

Tirizakul este compus, din mai multe componente , a spus el. Prima componenta, este burta, din care pleaca picioare imense, lungi, care se termina cu gheare. Niste gheare puternice si suficient de inteligente incat sa foloseasca "touch-ul" de la Iphone.

A trebuit sa-l opresc brutal pe Marele Cercetas, deoarece se abatea de la subiect.

Am trecut apoi la un alt membru al ordinului, si anume Cercetasul Pletos. Acesta ne-a spus ca Tirizakul are ochii multicolori, in functie de lumina de afara. Seara sunt mov sau albastri, la pranz sunt verzi si o culoare care nu exista decat pe Tirizac numita "ChhklKâcha" si dimineata au ochii stravezii, n-au nicio culoare. Te uiti prin el si vezi in spate, ochii fiind foarte lungi, din fata craniului si pana in spate. Craniul este chiar deasupra burtii, lipsindu-le gatul. Un fel de cap din burta. Deci ochii sunt un fel de tuburi, care merg din partea din fata a craniului pana in partea din spate. De aici deducem ca Tirizakul vede si in spate.

In crestetul capului, are 2 maini mici, el mai avand doua maini pe burta.Cu cele 2 maini mici, manipuleaza obiectele de deasupra capului, deoarece ei au casele altfel, gravitatia fiind si pe tavan pe planeta lor. Ei bine, manutzele alea 2 mici, le folosesc si pe post de antene. Ei nu se uita la televizor cu manutele de pe cap, ei vad in cap. Posturile de televiziune, sau corespondentul lor de pe tirizac, le transmit Tirizakcilor emisiunile direct in cap.

Un alt membru al ordinului, si anume cercetasul Whitey (sau CroCop cum ii place sa i se mai spuna), ne-a vorbit despre cum arata expresia unui Tirizak la mânie. Din cate am inteles, s-ar parea ca este vorba de o chestie extrem de urata, foarte FACTAP.

Stim totodata, ca Tirizakcii se mâniaza foarte rar, deoarece in atmosfera lor exista un gaz ciudat. Ei respira un fel de "antimânieriaza", nume nascocit de un membru anonim al Ordinului. De aici, putem deduce ca Tirizakcii se maniaza doar atunci cand isi tin respiratia. Asa fac Tirizakcii la razboi : se intalnesc doua armate tirizaciene si isi tzin toti respiratia, se maniaza si se decimeaza unii pe altii. Macelurile Tirizaciene sunt rare in istoria lor, si totodata scurte, pentru ca nu-si pot tzine respiratia foarte mult timp.

Din aceste scurte discutii am mai aflat ca Tirizakcii isi fut caii. Lucru deloc suprinzator, deoarece deja stiam ca un Tirizak poate sa futa absolut orice animal traieste la el pe planeta. Ceea ce am aflat totusi nou, este ca progenitura care rezulta dupa un astfel de act sexual, se numeste "Tirizakoaur" si este echivalentul unui Centaur pe Tirizac.

Am mai aflat si despre hobby-urile intalnite cel mai des pe Tirizac. S-ar parea ca Tirizakul, are hobby sa fu-ta alte animale. Iar altii, exact invers. Acestia fiind calugarii Tirizakcieni. Alte hobby-uri des intalnite, sunt : tenisul de camp cu grenada, schimbarea sexului (masculin, feminin, chiar si neutru),precum si mancarurile preferate, du-se la nivel de hobby printre care se numara : sandwish-ul de crocodil, fuduliile de antilopa, brontozaur pane, cartofi dulci etc.

Ordinul Tirizak

As vrea sa incep prin a spune ca lunga noastra absenta se datoreaza unei probleme pe care am impartasito si unui coleg din redactie in seara asta. I-am spus. Mi-e dor de laptopul meu frate.
Din concluzie rezulta ca absentele mele sunt motivate, ca-n liceu, de un medic corupt sau un prof care le-ncercuia pentru ca cumparai o carte. Motivate de o anume arsura pe o anume placa video.


booon. dar sa incepem.
Una dintre marile teme discutate in aceasta seara de mine si fratii Ordinului, a fost iarasi Tirizacul. Sunt necesare aceste sesiuni de informare deoarece trebuie sa invatam tot ce putem despre aceasta specie invincibila, indestructibila, omnipotenta si omniscienta, inainte de a-i infrunta.
O va infrunta ordinul din care fac parte bineinteles, nicidecum oamenii de rand. Pana acum din discutiile cu fratii si batranii Ordinului, am reusit sa trag cateva concluzii.

In primul rand tirizacii au si ei cateva vulnerabilitati printre care :
- au prea multe sau prea putine maini. Ceea ce rezulta ca unii tirizaci nu s-ar descurca prea bine in anumite conditii de teren. Unu cu prea multe maini ar merge mai greu printr-un loc stramt, in timp ce unul cu o singura mana, ar putea tzopai linistit intr-o mana chiar si printr-o tzeava.
- nu le place Coca Cola. Un alt lucru care poate fi folosit impotriva lor. Stim ca sunt omniscienti, deci daca ne-am hrani armatele cu cola, daca i-am imbuiba bine timp de multi ani, tirizacilor le-ar fi cam scarba sa-i omoare
- tirizacul nu are nevoi. are numai placeri. lucru care iar s-ar putea dovedi util pentru noi. In cazul in care am reusi sa pacalim aceasta rasa omniscienta, daca am putea ucide multe exemplare din aceasta rasa nemuritoare, daca am putea impinge inapoi aceasta rasa de neclintit ... si altele ... ei bine tirizacii nu ar simti nevoia sa se retraga, chiar daca ar fi doar o retragere tactica. Si atunci am avea un mare avantaj.

In al 2-lea rand tirizacii sunt destul de departe de noi, daca tinem cont de faptul ca nimeni nu a auzit de ei. Cat timp ii tinem departe avem sanse mari sa ne dezvoltam tehnologic pana ajungem la ei. Si daca mai tinem cont de faptul ca tirizacul este o inventie aparuta prima data pe internet, cu cat se vorbeste mai putin despre tirizac si cu cat numele de "Tirizac" este tastat de mai putine ori, cu atat mai mici sunt sansele sa ne apropiem de ei.


P.S. Pentru cei care nu stiu nimic despre acest subiect, ii invit sa cerceteze arhivele Ordinului la sectia http://despretoateoricum.blogspot.com/2011/04/wiki-tirizakul.html . Acolo veti gasi primele informatii pe care le avem despre Tirizak, dupa lungi cautari.

Manelistul de desert

Buna seara copii. In seara asta as vrea sa va vorbesc despre un personaj care este des intalnit in societatea actuala, iubit de unii, urat de mine. Si anume "Manelistul"

Ei bine, manelistul este o specie de .... ce-o fi el. Toata lumea stie ca ii place sa asculte cacat, si in caz ca are destule finante, ii place sa arunce cu destui bani pe lautari intr-o singura seara cat sa-mi cumpar eu o masina. ( TESTAT )

Dar cum ar fi oare, un manelist de destert ?

Manelistul de desert este o specie aparte evident. Nu numai ca este manelist, dar mai traieste si in desert. Si ca orice manelist isi doreste sa se sparga in figuri. Acolo presupun ca nu se bucura nimeni daca arunci cu bani in sus si le zici lautarilor sa-ti cante de ma-ta. Tre sa faci chestii deosebite specifice desertului nu ?

Deci, iata cateva caracteristici ale acestui umanoid :

- Manelistul de desert, face dusuri ! Evident in vazul lumii. Nu poti sa faci dusuri doar asa ca sa fii curat. Tre sa te vada lumea risipind apa nu ?

- Manelistul de desert, se spala pe maini. Bineinteles, tot in public. Isi scoate mainile din pantalonii libidinosi, le intinde lasciv, si asteapta sa vina sclavii sa-i toarne apa pe ele, in timp ce dau dedicatii pentru mama, tata, fiica, sora, finu, fina, nasu, nasa, cumatra, cumatru ............. ETC, manelistului.

Alte cateva caracteristici ale manelistului de desert : acest individ aparte, jumatate arab jumatate roman, merge transpirat pe strada, mananca seara crotali la gratar si alte specii de peste, poseda o intreaga colectie de obiecte pentru pescuit . Evident casa lui se afla langa o oaza in mijlocul desertului, din care nu pot bea apa decat lautarii. Si evident, in fiecare sambata seara, Bon Jovi ii canta "It's my life " !